
Serviciul Public Comunitar de Paşapoarte Harghita a preluat la ghişeele sale, de la începutul acestui an, un număr de 1.335 cereri. Toate solicitările au fost pentru paşapoarte simple electronice, nefiind depusă nicio cerere pentru paşapoarte simple temporare. De la sediul serviciului au fost eliberate 358 paşapoarte electronice.
Instituţia Prefectului – Judeţul Harghita a informat, printr-un comunicat de presă, că, pe parcursul anului trecut, au fost preluate 9.018 de cereri, 587 dintre acestea fiind pentru paşapoarte simple temporare şi 8.431 pentru paşapoarte simple electronice. Comparativ cu anul 2023, numărul total de cereri preluate la sediu a scăzut cu 2.232 unităţi, adică cu un procent de 19,84%.
Activitatea Serviciului Public Comunitar de Paşapoarte se desfăşoară în sediul din municipiul Miercurea-Ciuc, din strada Márton Áron, nr. 48, programul de lucru fiind în zilele de luni, miercuri, joi şi vineri, în intervalul 08:30-16:30, iar în ziua de marţi, între orele 08:30 şi 18:30.
Ziua Paşaportului Românesc
În data de 19 martie, miercuri, s-a sărbătorit Ziua Paşaportului Românesc, zi care marchează împlinirea a 113 ani de la promulgarea, în anul 1912, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758 a primei legi moderne care se referea la paşapoarte, Lege asupra paspoartelor. „Astfel, prin Lege asupra paspoartelor, statul român a introdus primele principii generale în privinţa paşapoartelor şi pentru trecerea frontierei, obligatorii pentru autorităţi şi cetăţeni. De la scrisori redactate manual la documente de călătorie ce stochează date biometrice, paşaportul constituie unul dintre cele mai circulate documente la nivel internaţional, purtând în paginile sale istoria civilizaţiilor trecute şi prezente. Importanţa acestuia a fost subliniată în anul 1920 când, Conferinţa de pace de la Paris a Ligii Naţiunilor a stabilit primul set de standarde internaţionale pentru paşaport. Tot în data de 19 martie se aniversează 17 ani de la lansarea primului paşaport electronic românesc. În prezent, noua generaţie de paşapoarte electronice româneşti înglobează nu numai elemente de securitate cu cea mai mare eficienţă şi utilitate în contracararea încercărilor de contrafacere sau falsificare, ci şi elemente de identitate naţională, purtând în paginile sale reprezentări grafice ale României precum Delta Dunării, Lacul Roşu, Sfinxul, Arcul de Triumf, Cetatea Sucevei, Mănăstirea Bârsana şi altele. Mai mult decât un simplu instrument de călătorie, paşaportul electronic românesc oferă cetăţenilor libertatea de mişcare fără viză în peste 170 de ţări, situându-se pe locul 17 pe scara internaţională a mobilităţii. În contextul realităţilor actuale în care cu toţii am fost marcaţi în ultimii ani de efectele limitării interacţiunii umane generate de pandemie şi a conflictului militar din Ucraina, structurile de paşapoarte au reuşit să valorifice instrumentele digitale pentru a veni în sprijinul cetăţenilor. Astfel, eliberarea paşaportului electronic românesc a devenit mai simplă şi mai rapidă datorită facilităţilor de programare online şi de plată electronică, cetăţenii români putând intra în posesia acestuia într-un termen foarte scurt (de exemplu, în prezent, pentru cererile depuse în ţară, paşaportul simplu electronic a putut fi eliberat în maximum 5 zile lucrătoare de la data depunerii).
Pe măsură ce tehnologia avansează, iar comunicarea la distanţă într-un mediu securizat devine noua normă, nu există nicio îndoială că paşaportul românesc de mâine poate căpăta noi valenţe, care să corespundă în permanenţă nevoilor societăţii”, se arată în comunicat.