Administrația Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș a finalizat realizarea unui sistem de scări de pești pe râul Bicaz, care va permite exemplarelor de zglăvoacă, specie protejată, să migreze pentru reproducere, proiectul având rolul de a conserva biodiversitatea acvatică.
Directorul Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș, Hegyi Barna, a declarat luni, pentru AGERPRES, că activitatea face parte dintr-un proiect mai amplu de conservare a naturii, finanțat din fonduri europene.
‘Proiectul a început în anul 2000, finanțat din fonduri europene, beneficiar fiind Administrația Parcului. În decursul proiectului am realizat mai multe acțiuni de conservare a naturii. Între altele, am repopulat cu specii de pești ocrotite, zglăvoacă, râuri în parcul național, am reabilitat habitate forestiere, am replantat păduri de foioase, păduri de molid, am reabilitat păduri de luncă lângă Lacul Roșu, am plantat o așa-zisă barieră trofică, o zonă unde urșii pot să găsească mâncare natural și să nu vină în preajma localităților, în cazul acesta la Lacu Roșu. Ultima activitate pe care am terminat-o acum o săptămână este realizarea unui sistem de scări de pești pe râul Bicaz, un sistem de scări pe care peștii din speciile care nu sar ca păstrăvul, precum zglăvoaca, pot să urce în amonte’, a declarat Hegyi Barna.
Acesta a explicat că în râul Bicaz sunt mai multe poduri și podețe care au ‘prag de fund’, adică mici cascade prin care aceste specii de pești nu mai pot să urce în amonte pentru reproducere, iar scopul sistemului de scări a fost să faciliteze migrarea și facă o legătură între populațiile acestor pești, iar pragurile să nu fie o barieră de netrecut.
‘Specia urcă în timpul împerecherii. Când apa ajunge la 10 grade sau peste 10 grade, exemplarele acestei specii încep să urce în amonte. Dar ajung la aceste baraje și nu mai pot să urce. Și în cazul unui parc național și a apelor curgătoare dintr-un parc național este vital ca populațiile acestor specii să aibă conectivitate’, a punctat Hegyi Barna.
Dacă acest lucru nu se întâmplă, specia riscă să devină tot mai rară, iar în unele cazuri, să dispară complet din cursul apei respective.
Directorul parcului a precizat că ihtiologi cunoscuți au început monitorizarea și au observat că peștii au început deja să utilizeze scările.
‘Planul și tot proiectul au fost făcute, printre altele, și de ihtiologi renumiți care au și început monitorizarea, (…) dacă aceste scări sunt viabile. Și au văzut deja că peștii care ajung pe scările acestea de pești pot să înoate în amonte și pot să le străbată’, a mai arătat Hegyi Barna.
În total, au fost realizate șase scări de pești în două locuri diferite, iar specialiștii continuă să monitorizeze impactul acestora.
Hegyi Barna a mai spus că pragurile de fund au fost construite de cei care au realizat drumurile naționale din zonă, înainte ca aceasta să fie declarată parc național. În prezent, există reglementări care impun amenajarea de scări de pești pe cursurile de apă.
Directorul Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș a adăugat că, în cadrul proiectului de conservare a naturii finanțat cu fonduri europene, au fost închise și cinci peșteri din aria naturală pentru a proteja formațiunile din interior și populațiile de lilieci.
Deși aceste peșteri nu sunt destinate turismului și nu sunt accesibile publicului, unii ‘turiști de aventură’ intrau folosind tehnici de alpinism.
Totodată, în cadrul proiectului au fost monitorizate toate speciile și habitatele protejate din parc. AGERPRES