Un proiect educațional inovativ, intitulat TușnadEcoBear MobilCave și derulat de Asociația Project Bag din Băile Tușnad, își propune să aducă informațiile despre urși și coexistența lor cu oamenii în cât mai multe școli și comunități din Harghita, dar și din județele învecinate.
Până acum, peste 200 de elevi din Harghita au primit vizita specialiștilor din cadrul proiectului, intenția fiind ca până la sfârșitul anului centrul mobil să ajungă la o mie de copii.
Coordonatorul proiectului, biologul Imecs István, a declarat joi, pentru AGERPRES, că ideea a venit după ce s-a constatat că la centrul de vizitare Centrul TușnadEcoBear Cave nu se puteau primi grupuri mari de copii și era inaccesibil pentru cei aflați în comunități mai îndepărtate.
Drept urmare, membrii Asociației Project Bag au participat la o strângere de fonduri comunitară și cu banii primiți au transformat materialele informative aflate în centrul fix în elemente educaționale interactive, care sunt prezentate acum cu succes în școlile din județ.
Elevii participă la prezentări interactive despre urs și habitatul său, diferențele dintre carnivore, omnivore și ierbivore, dar și alimentația ursului.
‘În paleta noastră de activități prezentăm ursul într-un mod jucăuș, educativ, dar și formativ. Prezentăm ursul în habitatul natural, în proximitatea omului, întreaga gamă a relațiilor dintre oameni și urs. Și le arătăm copiilor cum pot fi prevenite anumite conflicte. Avem multe jocuri interactive, care îi ajută să învețe într-un mod ușor și distractiv. (…) Am realizat niște cranii printate 3D, la mărime și formă originală. Avem cranii de urs, cerb, de castor și de râs, pentru că este foarte important să facem o prezentare comparativă pentru copii despre aceste categorii de animale sălbatice, ca să nu fie nicio confuzie între carnivor, omnivor, ierbivor’, a declarat Imecs István.
De asemenea, copiii află și despre metodele de prevenire a pagubelor provocate de urși, dar și despre monitorizarea acestor animale sălbatice.
‘În cadrul prezentărilor, noi discutăm despre măsuri de prevenire a pagubelor, de exemplu, gardul electric. Demonstrăm modul de funcționare, de ce sunt utile și cum trebuie montate gardurile electrice. (…) Prezentăm și spray-ul anti-urs, sigur avem un recipient gol. Le arătăm copiilor și camere de monitorizare, ca să intrăm un pic și în partea științifică de monitorizare a animalelor sălbatice, discutăm și le arătăm și un colar GPS, cum se montează, pentru ce se folosește. Practic, discutăm despre urs, relația om-urs, conflicte, prevenție, monitorizare. Toată gama este prezentată. Prezentarea noastră este bazată pe experiența noastră de aproape cinci ani, din Băile Tușnad’, a punctat coordonatorul proiectului.
Acesta a mai spus că, la finalul vizitelor educaționale, se măsoară impactul asupra elevilor, pentru a vedea dacă aceștia, pe baza informațiilor primite, sunt interesați să-și asume un rol activ în comunitate.
‘Avem un chestionar în care dorim să aflăm cum percep elevii aceste situații, cum se raportează la urs și cât de deschiși sunt, în baza informațiilor dobândite, să-și asume un rol în beneficiul comunităților, cum ar fi un loc de junior stakeholder. Dacă ar fi deschiși, pe viitor, pe baza informațiilor dobândite, să facă parte dintr-un grup de oameni care se ocupă de această temă la nivelul comunităților’, a spus Imecs István.
Potrivit acestuia, chestionarele aplicate elevilor după activitățile educative au arătat că nivelul de informare influențează direct dorința de implicare.
Elevii care au înțeles mai bine temele discutate și aveau informații despre ele s-au arătat mai hotărâți în a se implica în activități la nivelul comunității, în timp ce cei mai puțin informați au evitat să răspundă.
‘Spre surprinderea noastră, și este foarte important să menționăm acest lucru, elevii care răspund bine la întrebări, adică știu destul de bine și au înțeles problemele prezentate, decid mult mai clar dacă vor sau dacă nu vor să se implice. În schimb, cei care nu știu răspunsurile atât de bine, este interesant că evită să răspundă la această întrebare legată de implicarea lor la nivelul comunităților. Asta pentru noi, deocamdată, înseamnă că elevii înarmați cu cunoștințe sunt mai hotărâți și mai capabili să ia decizii decât cei care sunt mai puțini informați sau percep mai greu informațiile. Considerăm că acesta e un mesaj foarte important, pentru că așa funcționează întreaga populație, de fapt. Cei care au toate datele și toate informațiile și nu sunt ghidați doar de frică și de lipsa cunoștințelor, să zicem așa, sunt foarte hotărâți în ceea ce privește luarea deciziilor, chiar și la nivelul comunităților. Considerăm că astfel de activități de informare, educație nonformală trebuie să se desfășoare pe scară mult mai largă’, a arătat biologul.
El a punctat că proiectul are rolul de a completa lipsa informațiilor despre urși și conviețuirea cu carnivorele mari din programa școlară.
De asemenea, Imecs István consideră că mesajele transmise prin activitățile interactive ajung treptat și la părinți și bunici, contribuind la creșterea gradului de conștientizare în comunități privind conviețuirea cu carnivorele mari și prevenirea conflictelor om-urs.
Centrul mobil a fost lansat la mijlocul lui octombrie și a ajuns până în prezent la peste 200 de elevi, din trei localități, iar în perioada următoare sunt programate mai multe vizite la școlile din Harghita.
Se dorește ca, în viitor, activitatea să se extindă și în județele Covasna, Mureș și Brașov, în funcție de solicitări.
Biologul Imecs István este și coordonatorul grupului de lucru privind gestionarea conflictelor dintre om și urs de pe lângă Primăria Băile Tușnad, care a reușit, printr-un efort comun al autorităților și experților, să reducă semnificativ prezența animalelor în oraș, dar și pagubele produse de acestea, stațiunea devenind un model la nivel național.
La Băile Tușnad se desfășoară anual și o importantă conferință internațională și un festival, care au ca tematică coexistența om-urs.