Ministerul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri că Executivul european a aprobat varianta finală a PNRR, după revizuirea cerută de București.
”Comisia Europeană a aprobat astăzi, la ora 4:10, varianta pe care sperăm noi să o avem finală a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, PNRR … Următorul pas este mai degrabă o aprobare formală în reuniunea Consiliului ECOFIN, din noiembrie”, a declarat ministrul la Palatul Victoria.
”Acest proces de renegociere nu a fost doar un proces tehnic, a fost o reconstrucție importantă pe care am fost nevoiți să o facem, o reconstrucție strategică prin care am transformat un plan care era aferent unui portofoliu de proiecte mult supracontractate – vă aduc aminte, de la 28,5 miliarde aveam 47,4 miliarde contractate -, proiecte întârziate în mare măsură, proiecte care avuseseră probleme pe achiziții publice, proiecte care erau neclare pe componenta chiar și de granturi, de fonduri nerambursabile”.
Revizuirea este ”realistă, sustenabilă, orientată către rezultate și fezabilă pentru a fi implementată până pe 31 august 2026”, a declarat Pîslaru într-o conferință de presă la Guvern.
În urma discuțiilor dintre Bruxelles și București au fost eliminate ”jaloane redundante” și au fost clarificați indicatorii.
Astfel, au fost eliminate peste 128 de jaloane și au rămas 390.
Ministrul MIPE a precizat că au fost eliminate investiții cu risc major, au fost introduse investiții noi, au fost mutate din împrumuturi în granturi 26 de investiții cu progres solid, ”ca să ne asigurăm că luăm banii aceia pe parte nerambursabilă”, valoarea investițiilor mutate fiind de circa 5,7 miliarde de euro.
Printre investițiile noi se află capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, achiziția de ambulanțe moderne pentru situații de urgență și contracte pentru energie verde.
Finanțarea Autostrăzii A7 în valoare de 2,17 miliarde de euro a fost mutată pe granturi.
După renegociere, suma finală pe PNRR este de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde pe granturi și 7,84 miliarde euro pe împrumuturi.
Pîslaru a mai precizat că va discuta vineri la Bruxelles despre cererea de plată nr. 4:
”Vineri voi avea dimineață, la Bruxelles, o întâlnire cu doamna Céline Gauer și cu echipa domniei sale pentru a discuta depunerea cererii de plată 4, astfel încât să putem avea angajați banii din cererea de plată 4 în bugetul de pe acest an. Și, în același timp, după această cerere 4, vom mai avea doar încă două cereri, 5 și 6; 5 – probabil undeva, în luna mai, și 6 – la sfârșitul perioadei de implementare. 31 august 2026 este data țintă în acest moment”.
Întrebat ce mai poate România pentru a nu pierde 231 milioane de euro în urma deciziei CCR care blochează reforma pensiilor speciale, ministrul a reamintit că data limită pentru rezolvarea acestui jalon e 28 noiembrie.
”Voința politică a coaliției rămâne”, a spus ministrul, adăugând că o revizuire pe fond ar afecta șansele ca România să respecte deadline-ul din 28 noiembrie.
El a mai spus că problema oricum trebuie rezolvată, ”cu sau fără PNRR”.
Întrebat dacă Bruxelles-ul ar mai putea ”păsui” Bucureștiul pentru a face reforma pensiilor speciale după 28 noiembrie, Pîslaru a explicat că termenul de șase luni decurge din Regulament, deci nu are cum să mai fie întors. Ministrul a mai spus că în discuția de vineri va încerca să discute despre o ”aprobare condiționată”, dar nu are ”foarte mari așteptări”.
Pîslaru nu crede că trebuie testate alte ipoteze (creșterea perioade de tranziție în cazul măririi vârstei de pensionare, pensia să fie 80% și nu 70% din salariu etc) întrucât pachetul de reformă a pensiilor speciale a fost agreat de CE, iar adoptarea lui duce la bifarea jalonului.
